Ultima oprire – Granada

Cu inima cantand de frumos si fericire, am plecat pe inserat spre Granada, ultima oprire din vacanta noastra. Am ajuns tarziu de tot la hotel si am sperat sa mai fie bucataria deschisa pentru ca tare am fi mancat ceva. A fost. Cred ca stiti ca in Spania restaurantele nu sunt deschise oricand. Aici nu mananci cand te apuca; trebuie sa faci cumva sa te apuce cand au program ele. E greu pana te obisnuiesti, dupa aceea stii clar intervalele cand poti sa “mori de foame”😂. Revenind, la hotelul la care eram cazati se inchidea bucataria la ora 23. Am ajuns la timp sa apucam sa comandam. Ne-am culcat, deci, fericiti si satui.😂😂😂

A doua zi de dimineata, la micul dejun, ne-am dat seama ca suntem usor “rupti” de ritmul concediului asta. E foarte frumos, dar obositor. Prietenii nostri s-au dus sa vada Alhambra, iar noi ne-am plimbat “de voie” prin oras, amintindu-ne locurile pe unde am mai fost acum 6 ani cand am venit cateva zile aici.

Nu stiu daca am scris aici, dar, pentru Balaur, Granada reprezinta si amintiri dureroase.😂 In 2018 cand am fost aici, a trebuit sa plateasca cateva mii de euro o reparatie la masina dintr-o prostie. Acum ne-am amuzat in locul in care am avut incidentul atunci.

Ne-am plimbat mult numai noi doi, bucurandu-ne de liniste (este duminica) si de frumusetea orasului. Granada se afla situata intr-o depresiune ampla la poalele muntilor cei mai inalti din Peninsula iberica, Sierra Nevada. Daca va place sa mergeti la ski, asta e zona.  Are o populatie de vreo 230.000 de locuitori si o diversitate culturala observata si in plimbarile dintr-un cartier in altul.

Orasul este foarte frumos si curat. Foarte frumos. Locuibil. M-au impresionat librariile. Si data trecuta cand am fost aici am vazut oameni citind pe strada, in autobuz sau in parcuri. Mie imi spune ceva pozitiv despre mediu de viata de aici. M-am apucat sa filozofez cu Laurentiu pe subiectul asta si sa ne dam cu parerea, intrerupandu-ne din cand in cand doar pentru a mai face cate o poza cu ce vedeam frumos in jur.

Si cum bateam noi campii asa, freestyle, am ajuns intr-o alta piateta foarte frumoasa unde ne-au cazut ochii pe un anunt imobiliar agatat de balconul de la ultimul etaj. (Nu are sens sa va spun ca in fiecare oras Balaurul a “studiat” si piata imobiliara😂). Am inceput sa ne dam cu parerea cat ar putea costa apartamentul triplex  cu pricina avand in vedere pozitia centrala si faptul ca ultimul nivel era o terasa… Nu am apucat sa facem multe presupuneri pana cand Balaur mi-a zis “asta nu o sa il vanda niciodata la pretul pe care il vrea si nici macar la cel al pietii”. Mi se pare mie sau guru meu imobiliar se incuscreste cu Baba Vanga?!? De unde ar putea stii?! Iar daca stie, de ce se iroseste cu preziceri din astea si nu joaca cele 6 numere care sa ne tina intr-o vacanta continua?! Ei bine, nu era asa greu: trebuia doar sa vezi un alt afis agatat de un balcon vecin ca sa intelegi ca visele frumoase ti le spulbera cei “apropiati”.😂😂😂

Laurentiu crede ca vecinul isi doreste triplexul pentru el si a gasit cea mai tare metoda de negociere 😂. Sau, pur si simplu, e un vecin “de treaba”, genul cu care iti doresti sa nu te intersectezi niciodata in viata. Ne-am amuzat un timp pe tema asta. Apoi ne-am intalnit cu prietenii nostri la masa. Ne-au confirmat ca Alhambra a ramas la fel de spectaculoasa. 😂 Noi le-am povestit despre oras si despre ce am vazut acum. Am ajuns toti la concluzia ca si Granada este un oras foarte frumos.

Ne-am plimbat impreuna pana dupa amiaza cand ne-am urcat in masina si am plecat spre casa. Mai avem o saptamana de stat impreuna, de odihna la piscina, plaja la mare si plimbari in imprejurimile lui Elche.

Sunt obosita, dar bucuroasa ca am vazut atatea locuri frumoase. A fost un timp pentru suflet. Prima vacanta cu toate ingredientele. Am avut timp sa ma gandesc la multe. O sa scriu concluziile in urmatoarea postare. Acum ma odihnesc putin.