Sunt părinți care îmbătrânesc fără să învețe cel mai greu lucru din lume: să lase.Să lase copilul să trăiască, să aleagă, să plece, să-și greșească propriile greșeli. În România sunt mii de mame și tați care stau singuri în case mari și goale, privind la telefon ca la o fereastră către altă lume. „N-a sunat … Continue reading Parents, set your children free
Dacă mi-ar fi spus cineva că voi trăi într-un loc unde intrarea într-un giratoriu e echivalentul unei probe de supraviețuire zilnică, i-aș fi râs în față.Până m-am mutat în Elche. Aici, șoferii nu conduc. Ei filosofează în mișcare. Totul e o reflecție, o analiză, o meditație la sensul vieții… pe banda întâi. Poate fi coadă … Continue reading Viata la volan in Elche
De când trăiesc în Spania, trăiesc și cu impresia că locuiesc în două lumi paralele: una cu palmieri și oameni relaxați, și una cu mititei și sarcasm.Ambele frumoase, ambele nebune, ambele... ale mele. Prețurile În Spania, vinul e cât apa. Adică, efectiv, te uiți la raft și nu știi ce să alegi: să te hidratezi … Continue reading România vs. Spania – două vieți, o singură eu
Pe 25 octombrie se împlinesc foarte mulți ani de când bunicul meu a plecat de aici. Am avut marele noroc să fi avut un bunic de poveste. Excepțional. A dispărut din viața mea neașteptat și, recunosc, l-am așteptat în sufletul meu ani și ani să se întoarcă. Parcă ieri îl țineam de mână, râdeam împreună … Continue reading Bunic de poveste
M-am mutat în Spania cu gândul că voi învăța flamenco, voi bea sangria și voi mânca paella. Ce nu știam era că voi învăța și cum să fiu un stăpân responsabil de câine într-o țară unde regulile sunt clare, dar oamenii sunt calzi și înțelegători. Când am venit in Spania habar nu aveam ca ne … Continue reading Viata cu animale de companie
Când m-am mutat în Spania, nu m-am gândit prea mult la vecini. De fapt, sincer, nu m-am gândit deloc. Aveam multe alte griji atunci: în primul rând să reușim să găsim o chirie, apoi acte, internet, mutat, despachetat, adaptat. „Comunitatea de proprietari” părea o chestiune birocratică, ceva de bifat — dar nu pentru noi.Până într-o … Continue reading Vecinii
Azi am primit un pachet de la Temu. Am făcut comanda acum o săptămână, deci chiar au fost rapizi.Dar nu despre asta vreau să vorbesc. De la ora 7 dimineața până acum cand am in mana pungile (e ora 13 la noi) am primit nouă mailuri. Nouă mailuri. WTF?? Sunteti nebuni?! "comanda dvs este pregatita … Continue reading Lasă-mă să trăiesc!
Cei mai mulți oameni care visează la Spania o văd prin filtrul soarelui mediteranean, al plajelor albe și al apusurilor peste mare. O Spanie cosmopolită, cu restaurante pline, terase elegante și un zumzet continuu de limbi și accente din toate colțurile lumii.E o imagine frumoasă — și adevărată. Dar nu e întreaga poveste. E mai … Continue reading Spania autentica
Ce crezi despre viață îți scrie, de fapt, viața. De când trăim aici, în Spania, observ tot mai des un contrast interesant: oamenii de aici par mai senini, mai liniștiți, dar noi, cei veniți „din altă parte”, părem mereu grăbiți să prindem ceva.Poate o șansă. Poate un sens. Poate un echilibru pe care l-am pierdut … Continue reading Pleci sau fugi?
Când te muți în altă țară, nu se schimbă doar peisajul. Se schimbă totul.Felul în care respiri, cum te trezești dimineața, cum te raportezi la oameni.Te schimbi și tu. Uneori discret, alteori brutal, aproape fără să-ți dai seama. În București eram un om simplu în complexitatea mea. Ieșeam rar, cu aceiași prieteni de ani buni. … Continue reading Când te muți în altă țară… și te muți și din tine
Trăim într-o lume în care toți par să alerge. După bani, după succes, după validare, după orice — numai după liniște, nu.Ne trezim devreme, bifăm liste, ne grăbim, facem planuri, adunăm, construim, calculăm, și totuși… când tragi linie la sfârșitul zilei, simți că ai pierdut ceva esențial: timpul. Timpul e singura avere reală pe care … Continue reading Arta de a trai
Mă uit în jur și am impresia că trăim în cea mai ciudată perioadă din istoria omenirii.Oamenii nu mai vorbesc între ei, dar scriu eseuri despre conexiune.Nu mai ies la plimbare, dar au ceasuri care le spun câți pași n-ar fi rău să facă.Și, mai nou, nu mai gândesc – pentru că o face inteligența … Continue reading Visez la casa in verde
Mă uit, uneori, la ce a ajuns să placă oamenilor. La ce se râde. La ce se aplaudă. La ce se numește „entertainment”. Și mă înfioară.Trăim într-o vreme în care răutatea a devenit spectacol, iar umilința – divertisment.Așa-numitele „roast-uri”, acele emisiuni în care oamenii se jignesc unii pe alții sub pretextul umorului, sunt imaginea clară … Continue reading Cultul răutății
Iar ar trebui sa incep cu binecunoscuta jelanie ca "timpul zboara", ca "nu stiu cum trec zilele si nu apuc sa fac decat jumate din ceea ce imi propun", ca "aoleu", ca "vai", ca "oooof, viata mea, cichilaca...cichicea", dar m-as repeta aiurea, ca deja ma cunoasteti. Asta e situatia de la fata locului, cu asta … Continue reading O zi de pauza
Parfum de Spania 