Obiceiuri si arome locale

“Iarna nu-i ca vara” si “in Spania nu-i ca-n Romania” 😂.

Intr-o ordine absolut aleatorie o sa enumar cateva din lucrurile “altfel” de pe aici, din zona in care traim noi. O sa las deschis articolul asta si o sa tot completez pe masura ce mai descopar, imi mai amintesc sau mai aflu cate ceva.

1) Siesta sau “viata fara graba” – Indiferent ca incepi munca la 9 (sau chiar la 10 dimineata), la ora 13h30 – 14h00, in afara de supermarketuri, toata lumea “inchide pravalia” si face pauza pana la 17. Orasul se goleste; lumea pleaca spre masa de pranz, acasa sau la restaurante, dupa care urmeaza somnul de pranz. La 17 se intorc la munca pana pe la 20:30 cand ies in oras pentru masa de seara sau macar pentru “tomar algo” cu amigos. Toate terasele/barurile/cafenelele sunt pline cel putin pana la ora 23. Indiferent de anotimp.

2) Cafeaua de dimineata – se ia cu prietenii, colegii de munca sau vecinii de bloc la o cafenea apropiata unde “desayunezi” (iei micul dejun) care consta in cafea si tostada. Tostada este paine prajita cu cate ceva: cel mai clasic este “con tomate” (o zdrobeala de rosii asezata pe felia de paine; se adauga ulei si sare), dar pot opta si pentru ceva diferit: jamon Serrano, unt si marmelada, branza, cascaval.

3) Vineri seara – cam toata lumea iese in oras. Tinerii, turistii si amatorii de distractii pe baza de alcool mult-mult merg in Barrio Alicante (centrul vechi; zona plina de pub-uri, terase si cluburi), ceilalti peste tot altundeva in oras: restaurante, terase, pub-uri. Vinerea programul de munca este mai scurt (nu stiu daca si oficial, dar in fapt cu siguranta), asa ca lumea se intoarce dupa siesta doar putin la birouri; doar pentru a inchide bine. Apoi toti pleaca acasa pentru a se pregati pentru iesitul in oras. Incepe forfota de week-end care este cea mai napraznica. Vinerile si sambetele sunt zile de distractie maxima.

4) Ziua de odihna – Duminicile imi amintesc de duminicile copilariei noastre cand totul era linistit: traficul se reduce semnificativ, strazile sunt mai mult goale, oameni frumos imbracati se duc in vizita la masa de pranz la rude sau prieteni, e liniste… Totul are aroma de oras patriarhal interbelic. Orasele neturistice par parasite dupa ora pranzului. Absolut toate magazinele sunt inchise (la noi in oras chiar si Mall-ul e inchis duminica). E zi de odihna adevarata.

5) Spaga/bacsis – Nu se da. Bineinteles ca primesc daca le lasi, dar nu sunt obisnuiti. Nu pretind si nici nu asteapta. Vezi asta din atitudine. Pentru mine, mirarea cea mai mare a fost la coafor. Lumea plateste cu cardul (deci, nici gand de tips), mai sta putin de vorba, 2-3 amabilitati si…gata. “Multumesc” si “la revedere”.

6) Cersetorii (la cei autohtoni ma refer) nu te roaga sa le dai ceva, ci iti pretind. Iti spun problema lor si te anunta cat trebuie sa le dai ca sa le convina. Daca le dai mai putin, se supara si, dupa caz, iti pot intoarce spatele injurand nemultumiti, fara sa ia pomana pe care le-ai dat-o in locul a ceea ce iti cerusera ei.

7) Punctualitatea. Nu exista. Folosesc cel mai des cuvantul “graba” pentru a-l nega. “Sin prisa” (fara graba) este ceva ce auzi foarte des si in foarte multe situatii care te lasa mut.😂🤐 Aici toata lumea traieste viata si se bucura de ea. Nu exista deloc stresul cu care eram noi obisnuiti in Bucuresti.

8) In Spania, nu Mos Craciun e cel care aduce cadourile copiilor in noaptea de 25 decembrie, ci Reyes Magos (Cei 3 Magi) pe 5 ianuarie. Este o festivitate plina de culoare pe strazile fiecarui oras in seara de 5 ianuarie la care participa toti copiii; apoi, acestia se duc acasa si gasesc cadourile “aduse” de Magi. Ziua de 6 ianuarie este zi libera in toata tara pentru a le oferi copiilor ocazia sa se bucure de cadourile primite.

9) La noi in oras, in Elche, persoanele care isi permit financiar au case de vacanta la mare, in Santa Pola, la numai 12km departare. Acolo isi petrec vara. Am intalnit ingrijorator de multe persoane (din generatia mai batrana, e drept) care nu au iesit in toata viata lor din perimetrul asta. Adica, nu au fost niciodata la Valencia, de exemplu, care se afla la 200km distanta. Despre alte orase mai indepartate nici nu se pune problema.

10) In zona noastra nu exista obiceiul de a invita musafiri acasa. Oamenii socializeaza in oras. Chiar si in familiile restranse se obisnuieste sa celebrezi evenimentele la restaurant, nu acasa. Avem amici o familie de spanioli care locuiesc pe aceeasi scara cu parintii baiatului. Ne-au povestit ca au fost in vizita la parintii lui acasa o singura data. Chiar si de Craciun se iese la restaurant. Mai rar aici sa vezi bunici implicati in cresterea nepotilor…

11) Majoritatea locuintelor nu au incalzire. Nu exista calorifere asa cum suntem noi obisnuiti in Romania. Aici, iarna e mai frig in casa decat afara de multe ori. Pentru ca nu exista nici izolatie termica; pur si simplu. Imobilele (de orice fel, inclusiv vile luxoase si scumpe) se construiesc fara izolatie: doar caramida si tencuiala. Iar caramida se pune pe lat.😱

12) Desi este tara unde lamaii cresc peste tot, nu poti comanda nicaieri o limonada. Nu se face limonada in Spania, nu exista conceptul. (Eu nu am gasit nicaieri in 8 ani in care ne-am plimbat ceva prin tara asta…)

13) Desi are mii de km de coasta, iar fructele de mare fac parte din bucataria traditionala, in Spania nu gasesti sa cumperi icre. Este produsul pe care il aduc mereu din Romania.🙂