Cool mamma…

despre aceasta este vorba…

Printre lucrurile “altfel” pe care le intalnim in Spania este si toleranta la consumul de marijuana.
In 2017, cand ne-am mutat aici – imi recunosc public ignoranta – nici nu stiam cum miroase sau cum arata. Nu am fost niciodata tentata sa incerc genul asta de “experiente”. Cand eram tanara imi era teama sa nu imi placa si sa nu mai reusesc sa renunt, iar cand am ajuns la o varsta in care ar trebui macar sa mimezi intelepciunea nu am mai vazut rostul. Bine, la noi ar fi fost mai dificil sa procuri “marfa” aceasta care aici este aproape legala.
In Spania este ilegal sa comercializezi marijuana, dar este legal sa consumi si sa cultivi pentru uzul propriu. Am inteles ca ai dreptul la doua plante de persoana. Ca urmare, sunt magazine in care poti cumpara seminte si poti gasi tot suportul necesar pentru a invata cum sa o cultivi, cum sa o culegi, diferentele intre soiuri, etc.
Acum vreo doua saptamani, am fost sa vizitam o casa in vecinatatea zonei unde locuim noi pentru niste prieteni interesati sa o cumpere. Casa este superba (fostul proprietar este designer si se vede), asa ca am facut foarte multe poze si filmulete pentru a-i arata prietenei mele. Dupa ce am imortalizat toate colturile locuintei, am iesit in gradina imensa pentru a-i arata cate soiuri de palmieri si alte plante incredibile va avea in curte. In spatele casei, proprietarul isi amenajase si o mica gradina cu legume si pomi fructiferi. Printre rodii, portocali si lamai am gasit o tufa generoasa pe care nu o recunosteam (v-am zis despre cunostintele mele limitate in domeniu), mai ales ca mi s-ar fi parut ireal sa ai asa ceva in gradina de zarzavat.
Dar….da! Intre fructe si legume se ascundea vizibila :))) o ditamai tufa (boschet in toata regula) de marijuana. L-am intrebat pe proprietar daca este adevarat ce-mi vad ochii si, fara nicio umbra de mirare, mi-a zis ca este de calitate buna si, daca vreau sa incerc, are deja uscata, din recolta anterioara. Madre mia!!! Ma simteam in filmele cu traficanti si analizam in gand pe unde ar putea intra politia strigand si imi parea rau sa ma trantesc la pamant cu rochia cu care eram imbracata.
Spaniolul a fost amabil si mi-a oferit la plecare un pliculet cu o planta careia deja ii invatasem mirosul de cand locuim aici.
Ce vreau sa va spun?! Detin substante dubioase asupra mea. Nu ma puteti denunta pentru ca aici am dreptul sa le am, dar recunosc ca ma simt mult mai “cool” de atunci. Nu am incercat inca. Nici nu stiu daca o voi face. Va promit insa ca veti fi primii care o vor afla, cu dovezi foto si video. :)))
Daca strangeti argumente pentru a va hotari sa va relocati in Spania puteti sa il enumerati si pe asta.
La “pro” sau “contra”, totusi?! :))


Discover more from Parfum de Spania

Subscribe to get the latest posts sent to your email.

Leave a comment